SPERANTA, de M.Eminescu, in cuvinte incrucisate

Aspectul tineresc al lumii este.unul din acele care l-au atras mai puternic şi pe care Eminescu l-a exprimat mai frecvent, în toate fazele creaţiei lui. Tudor Vianu


 ORIZONTAL : 1)Scop suprem, spre care se îndreaptă activitatea poetului, în anii tinereţii, când publică această frumoasă poezie (pl.) – Ordin de plată. 2) Figurile de stil folosite de tânărul poet romantic subliniază ideea că speranţa alină soarta nenorocită a oamenilor: Făcând să-i apară în... talar / A lumii paranimfă — moartea – Speranţa îl consolează pe omul aflat în necaz: La neagra-i durere îi pune... (pl.). 3)Din Glossă: nu băga nici chiar de... / Din cărarea ta afară – Termen menit să rotunjească metafora, din versul: Făcând să-i apară în negru... 4) Mihai Eminescu – A produce sunete ascuţite – Notă muzicală. 5) Poezia debutează cu o exclamaţie: Cum... dulce, alină uşor – Mila 13! 6) Republica Sud-Africană – Personaj feminin sadovenian din „Păuna mică” – ... maicii ce strânge pruncuţu-i la sîn, / Privirea de lacrime plină. 7) Din Călin (file din poveste): Lin vioarele răsună,... cobza ţine hangul – Radu Negru – Privitor la marinari: Speranţa îi... de uită de vînt, / Şi speră la timpuri mai bune. 8) Cel cuprins de tristeţă, durere şi lacrimi – Nădejdea nu-l poate părăsi nici pe cel ce în carcere plânge... . 9) Octavian Cotescu – A lucra pământul – Asemenea (pl.). 10)Estuar în toponimia spaniolă – Făcând să-i... în negru talar – Octavian Goga. 11) Capacitatea conştiinţei poetului de a descoperii multiplele sensuri ale speranţei – Se găsesc în basme! 12) ...lacul. Luna plină / Poleindu-l, îl străbate; / El aprins de-a ei lumină, / Simte-a lui singurătate (Lasă-ţi lumea) – A avea răbdare, precum vituoşii, care murind nu desper, / Speranţa-a lor frunte-nsenină.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1) Speranţa cea dulce de plată... cer, / Şi face de uită de-a morţii dureri, / Ploapele-n pace le-nchină – Cum mângîie dulce, alină uşor / Speranţa pe toţi...! 2) Savurând această poezie, asistăm la o rară virtuozitate poetică a comparaţiilor, de genul: Precum călătorul, prin munţi rătăcind, / Prin umbra pădurii cei..., / La slaba lumină ce-o vede lucind / Aleargă purtat ca de vânt / Din noaptea pădurii de iese – De uită de..., de uită de nori, / Şi unde o vede s-avântă(sing.). 3) Localitate în S.U.A. (Indiana) – Privitor la maică, ce strânge pruncuţu-i la sân: Căci vede surâsu-i de graţie plin / Şi uită pericolul... (pl.) – Fruct originar din ins. Antile. 4) Din Strigoii: Priveliştea se stinge. În negrul zid s'... / Venind ca 'n somn lunatec, în pasuri line ea – ... marinarii, pe mare îmblând, / Izbiţi de talazuri, furtune, / Izbiţi de orcanul gheţos şi urlând – Uniunea Australiană. 5) Aşa şi speranţa - c-un licur uşor, / Cu slaba-i... pălindă – Din Împărat şi proletar: Va creşte tot ce 'n lume este menit să crească, / Va bea pân' în fund cupa, pân va vrea s'o sdrobească, / Căci va muri când nu va avea la ce... 6) Auspiciu – Capabilă. 7) Radu Haralambie – Din Revedere: Ia eu fac ce fac de mult, / ... viscolu-l ascult, / Crengile-mi rupându-le, / Apele - astupându -le – „La diez” în notaţia literală (muz.). 8)Semivocala „i” în lingvistică – Din Scrisoarea V: ... întreab-o bunăoară, / Ş'o să-ţi spue de panglice, de volane şi de mode, / Pe când inima ta bate 'n ritmul sfânt al unei ode – Ai fi trăit în veci de veci / Şi rânduri de vieţi, / Cu ale tale braţe reci / Înmărmureai... (Pe lângă plopii fără soţ). 9) Şi faţa-i umbreşte cu păr ebenin, / La pieptu-i îl strânge mai... – În strofa a şasea întâlnim un element senzual marcant: L-apleacă mai dulce la sânu-i de crin / Şi... -i umbreşte cu păr ebenin. 10) Şi din Floare albastră: Pe cărare 'n bolţi de frunze,/ Apucând spre sat în vale,/ Ne-om da sărutări pe..., / Dulci ca florile ascunse – Cunoscută poemă: ... pe deal – Ape! 11) ... un vis misterios / Şi blând din cale-afară,/ Şi prea era de tot frumos / De-au trebuit să piară(S'a dus amorul) – Din Scrisoarea I: Uscăţiv aşa cum este, gârbovit şi de nimic,/ Universul fără margini e în degetul lui... – Şi din Melancolie: Ca şi când n'ar fi vieaţa-mi, ca şi când n'aş fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de... 12) Speranţa capătă amploare în versurile: La cel ce în carcere plînge amar / Şi blestemă... şi soartea / La neagra-i durere îi pune hotar – Tot din Scrisoarea I: De a vieţii lor... îi vedem pe toţi munciţi,/ Făr'a şti să spunem care ar fi mai nenorociţi.

Dicţionar: RSA, RIA, ASM, EGE, ATT, AIS, IOT.

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

ALTE CAREURI CU EMINESCU

Consultarea textului

 

Cum mângâie dulce, alina usor Speranta pe toti muritorii! Tristete, durere si lacrimi, amor Azilul îsi afla în sânu-i de dor Si pier, cum de boare pier norii. Precum calatorul, prin munti ratacind, Prin umbra padurii cei dese, La slaba lumina ce-o vede lucind Alearga purtat ca de vânt Din noaptea padurii de iese: Asa si speranta - c-un licur usor, Cu slaba-i lumina palinda - Anima-nc-o data tremândul picior, De uita de sarcini, de uita de nori, Si unde o vede s-avânta. La cel ce în carcere plânge amar Si blestema cerul si soartea. La neagra-i durere îi pune hotar, Facând sa-i apara în negru talar A lumii par?nimfa - moartea. Si maicii ce strânge pruncutu-i la sân, Privirea de lacrime plina, Vazând cum geniile mortii se-nclin Pe fruntea-i copila cu spasmuri si chin, Speranta durerea i-alina.

Caci vede surâsu-i de gratie plin Si uita pericolul mare, L-apleaca mai dulce la sânu-i de crin Si fata-i umbreste cu par ebenin, La pieptu-i îl strânge mai tare. Asa marinarii, pe mare umblând, Izbiti de talazuri, furtune, Izbiti de orcanul ghetos si urlând, Speranta îi face de uita de vânt, Si spera la timpuri mai bune. Asa virtuosii murind nu desper, Speranta-a lor frunte-nsenina, Speranta cea dulce de plata în cer, Si face de uita de-a mortii dureri, Pleoapele-n pace le-nchina. Cum mângâie dulce, alina usor Speranta pe toti muritorii! Tristete, durere si lacrimi, amor Azilul îsi afla în sânu-i de dor Si pier, cum de boare pier norii.

E vorba de o traducere facuta de tanarul Eminescu - si publicata la loc de cinste în revista Familia la 12/23 septembrie 1866, - pornind de la o poezie de Schiller. Sa tinem cont faptul ca elevul de 16 ani, bilingv, stapânea destul de bine limba germana si nuantele ei pentru a reda în româneste modelul.

De fapt, Speranta e o amplificare literara a temei din Hoitnung mai de graba decât o traducere în sensul direct al cuvântului.

 

Solutia careului: Somnoroase pasarele

 

1 P	2 L	3 A	4 N	5 U	6 R	7 I	8	9 B	10 A	11 S	12 M
2 R	A	M	U	R	E	L	E		D	O	I
3 E		I	D	E	A	L		V	O	I	T
4 T	A	C	E		L		D	O	R	M	I
5 U	D	A		M	A	N	D	R	A		C
6 I	U		E	E		O	R	B		A	A
7	N	A	T	U	R	A		A	U	R
8 C	A	R	E		A	P	E		A	M	A
9 L		T	R	E	S	T	I	E		O	M
10 I	C	I		C	A	E		L	U	N	A
11 P	A	S	T	O	R		S	E	N	I	N
12 A	L	T	R	U	I	S	M		S	E	T